mi s-a facut dor de mine cea cu parul lung si cret,
tricoul negru lalau, blugii indigo
mintea indesata de carti ,
ascultand portishead in camera fara tavan, cu pesti plutind
pe pereti.
vanda iti amintesti de mine?
iti amintesti de tine?
promiti ca nu ne uitam?
mi-e dor …………………………..
……………………………………………
i love the sound of you walking away……..
ii spuse cel pe care …il visase cu o seara in urma. ii visa intotdeauna inainte de a-i intalni, stia deja cum miros, ce simt, ii iubea si apoi adora sa ii paraseasca… chiar daca de multe ori nici nu realizau ce se intampla…ea nu putea fi altfel decat imaginara. toti se hraneau cu mintea si corpul ei dar era clar ca in final ei preferau ceva mai comun si isi gaseau o sotie. nu era nimc tragic in asta doar stia si ea ca dupa miezul noptii printii se transforma in cenusareasa si nu invers. povestea fusese intotdeauna interpretata gresit. iar de pantofi nici nu mai vorbim..avea sute deci pierderea vreunuia nu ar fi fost cine stie ce. ..
era ceva magic in felul ei de a raspandi fericire…si toti profitau de asta dar nu..nu era nici trista nici uimita, isi intelese rolul perfect, era un fel de imaginary slut..ceva intre zana dintisor si Mos Craciun pentru mintile catorva oameni pe care ea de fapt ii iubea din tot sufletul. bineinteles ca trebuia sa plece de fiecare data..altfel i-ar fi facut nefericiti descoperind-o om.
poza: zun zun
swapped my innocence for pride Crushed the end within my stride Said I’m strong now I know that I’m a leaver I love the sound of you walking away, you walking away Mascara bleeds a blackened tear, oh And I am cold, yes, I’m cold But not as cold as you are I love the sound of you walking away, you walking away I love the sound of you walking away, walking away, hey hey Why don’t you walk away? Why don’t you walk away? Why don’t you walk away? No buildings will fall down Won’t you walk away No quake will split the ground Why don’t you walk away The sun won’t swallow the sky Why don’t you walk away? Statues will not cry Don’t you walk away Why don’t you walk away? Why don’t you walk away? Why don’t you walk away? Hey mmmmm I cannot turn to see those eyes As apologies may rise I must be strong and stay an unbeliever And love the sound of you walking away, you walking away Mascara bleeds into my eye, oh And I’m not cold, I am old At least as old as you are I hear the sound of you walking away,you walking away I hear the sound of you walking away, walking away hey hey And as you walk away Oh, as you walk away And as you walk away My headstone crumbles down As you walk away The Hollywood winds will howl As you walk away The Kremlin’s falling As you walk away Radio Four is static As you walk away Oh, as you walk away Oh, as you walk away Oh, as you walk away Hey The stab of stiletto On a silent night Stalin smiles and Hitler laughs Churchill claps Mao Zedong on the back
fetele oamenilor se lipeau de pereti, ochii le ieseau din orbite si se inaltau ca niste baloane cu heliu, la fel de colorati si usori, la fel de liberi. totul se topea in jur si la radio se anunta sfasitul lumii, al culorilor, al zambetelor, al florilor, curcubeelor, broastelor testoase, al fluturilor, al bicicletelor si muzicii. totul era pierdut si din haos nu se nastea decat haos, toate vietuitoarele imaginare ieseau afara de pe unde se ascunsesera o viata si priveau lumea, tacute, cu un repros pe fata, ca si cum ar fi spus: uite ce ati facut…ati distrus totul, voi, oamenii. apoi se intorceau in ele si se faceau nevazute. noi avem locul nostru dar voi ce faceti..se auzi ca un ecou..
fetita se ascunse in bratele bunicului ..spune-mi spune-mi din nou povestea, spune-mi spune-mi.. iar batranelul urma:
a fost o data un bunic si o bunica,
bunicul se trezi de dimineata si se duse la camp ca de fiecare data, luand-si pachetelul cu mancarea de pranz pregatit de bunica. dupa ce munci toata dimineata pe rupte, pentru ca soarele ardea cu putere si i se facuse foame, se aseza la umbra unui copac si scoase din traistuta un bulgare de orez, dar cand sa il infulece, pac, ii cazu din mana si se rostogoli pe pamant, chiar intr-o gaura. dintr-o data se auzi o voce subitre, : ,,omusubi kororin, kororin,” . batranelul uimit se gandi ca i se paruse asa ca incerca si cu celalalt bulgare de orez si din nou se auzi vocea veseala cantand intr-o limba necunoscuta. fu uimit peste masura cand din gaura iesi un soricel mic si sfrijit care incepu sa vorbeasca :
,, bunicule, tu mi-ai trimis mancarica?”
batranelul ramase cu ochii mari la creatura caraghiosa cu vocea atat de pititgaiata si mormai un da…
,, iti multumesc mut bunicutule, chiar mi-era foame si m-a bucurat mult gestul matale, asa ca in schimb te voi invita sa ne vizitezi lumea , vrei sa vii?
batranelul zambi si pentru ca era un batranel tare curios accepta,
asa ca gaura soricelului se facu dintr-o data uriasa si batranelul intra insotit de soricel intr-o lume de vis. nu numai ca totul era facut din aur, dar templele, copacii, vrabiutele, totul respira frumusete si pace. intalni soricei frumos imbracati in kimono-uri colorate si de bun gust, cu fetelefericite, se plimba pe stradutele pline de farmec uimit de tot ce vedea si cand se facu timpul de plecare soricelul ii darui pietre pretioase, multumindu-i inca o data pentru ca l-a hranit la pranz.
si asa batranelul se intoarse acasa si trai cu bunicuta lui o viata imbelsugata pana la sfarsit.
fetita zambi si adormi fericita, nu inainte de a spune, mergem si noi acolo, nu? mergem , mergem!!!
si din clipa in care a inchis ochii se trezi intr-un oras stralucitor, plin de soricei imbracati in kimonouri, cu voci haioase si fete fericite. bunicul ei era salutat calduros de toti soriceii pe langa care treceau si atunci isi daduse seama ca povestea era cu adevarat adevarata 
il lua pe bunicul ei de mana si se pierdu in multimea colorata.
the end..
nu al lumii ci al povestii
zunzun,
Ps: poveste din proiectul salvati povestile lumii. 
care imi bantuie mie mintea
de precizat ca in ultima vreme ascult povesti si toate personajele ma bantuie incat daca ma trezesc noaptea brusc le vad prin camera, atingand-mi hainele sau jucandu-se cu cartile mele. uneori ma insotesc pe bicicleta sau mi se gata de fular.
vor urma
ssi putina muzica:
love this grace care nu e gratioasa si nici frumoasa in sensul comun al cuvantului dar este incredibil de frumoasa, love this song si inceputul l videoclipului cand seamana cu pinochio si canta la acordeon.
…he stood up and slowly walked away. as i was still with my hand on the concrete, i discovered that i was smiling. nothing was actually wrong. i raised and started to slowly walk towards him, behind him, catching his scent through the warm air. i was right next to him, i could touch him, but i postponed it a little and just walked with him a while more almost touching with my lips the back of his neck. he felt i was there and kept on walking with me, giving me the time to enjoy his distant closeness.
then, i put my hands around his chest, hugging him gently, but with great intensity. and we stopped walking and closed our eyes. there was a gentle music box sound in the street’s air, revolving us. i started to slowly move him to the sound of the music box in the air. only a few moments, then the music changed and he took over. i adored moving along with him.
the music changed it’s flavor once again and he turned, took my right hand in his left hand, then put his right hand on my back and i naturally laid my left hand on his right arm, holding it to close the embrace and give shape to our souls united in this dance…because when you dance it is not you body that moves, but is it your soul that reveals itself in moving shapes.
…then i woke up smiling. i miss him. he left almost an year ago for his home land far, far way, near the ocean. we were never together, so we never broke up. we had the chance to dance together and he is one of the man i could have spent the rest of my life with walking together to the sound of life’s music. but we did not. so he is one of the possibly maybe universes i could have joined and lived. but i think we will meet again.
’till then i send you a warm embrace and a thank you for the dance we had in my dream.
c.
se hotarase sa ii tradeze pe toti admiratorii ei, sa ii sfideze si sa se casatoreasca cu cel mi putin demn de ea dintre ei. nu, nu era o pedeapsa prea mare pentru nimeni caci toti aveau sa isi continue vietile lor mizere intr-un fel sau altul, indiferent de ce decizie ar fi luat ea. nimeni nu avea sa stea in cap sau sa isi taie vreo mana, pur si simplu iubirea lor era atat de mult demna de dispret, mai ales din momentul in care i s-au marturisit pe rand toti incat simtea un dezgust crancen mai ales in dimineata aceea cand isi manca in mijlocul patului, imbarcata in rochia verde sidefiu cerealele cu lapte expirat. cel mai mult si mai mult simtea dezamagire pentru ceva ce se anuntase atat de diafan pe cand inca asculta povestile pline de iubire ale moasei ei. nu..iubirea nu avea nimic de-a face cu frumusetea aceea miraculoasa pe care o simtea uneori izvorand dintre peretii de cristal ai palatului ei. totul era in sinea ei de fapt si tot ce ar fi putut darui si simti ea se afla in sinea ei si numai atat. in rest…iubirea aia despre care se vorbea atat era un joc, usor de stapanit si manevrat, mai usor chiar decat stropitul florilor dimineata sau crosetatul unui fular nefolositor. si fara nci un efort de imaginatie se gandea la toti barabtii aceia ca la niste gaze pe care uneori ar fi vrut sa le striveasca meticulos. cand servitoarea a deschis usa deja fata i se crispase indeajuns sa faca doua riduri, doar la gandul ca urma o zi in care va trebui sa isi poarte masca de carnaval si sa minta suav si calm, cu zambetul ei dragalas. cand isi punea palria si manusile simtise ca un ghiont faptul ca urma sa i se rapeasca cateva ore momentele ei cu ea, ceea ce ii era definitiv si incontestabil suficient. caci stia de foarte mult timp ca tot ce avea ea nevoie era in ea si cu ea, toate culorile ei si atat. printesa iesi grabita din camera si se indrepta spre scari cu pantofii ei rosii micuti si extrem de delicati. camera fu invaluita de tacere si treptat toate culorile ametitoare care o invaluiau palira, devenind alb-negru.
poza:zun zun , everything fades away
relatarile unui eschimos naiv:
dragaomule alb,
unele dintre bucuriile mele aromate din saptamna asta a fost ceaiul de iasomie care a inflorit chiar sub ochii mei. if this is not magic then what is it?
se numeste blooming jasmine tea si vine din China, reproduce intocmai natura, adica mai exact momentele pe care noi le vedeam la teleenciclopedia sau pe discovery cu florile care infloresc atat de frumos si viu chiar sub ochii nostri. tin minte ca dupa ce am vazut o astfel de imagine m-am uitat fascinata vreo ora la o floare sa vad daca se misca. si nimic…
magia aceea aveam sa o retraiesc peste multi ani adica saptamna asta, mai exact miercuri cand am primit chiar din China ceva induiosator de mic si urat dar care avea sa se transforme in ceva uimitor de frumos.
m-am simtit ca si cum as fi nascut un copil, acelasi sentiment pe care l-am avut cand am copt paine acum doua saptamani, moment atat de fascinant pentru mine incat aproape ca nu-mi vine sa povestesc nimanui.
ceaiul de iasomie este preferatul meu, iasomia ma innebuneste, sunt sensibila la arome si la amintiri legate de copacul de la bunica care era un fel de arbore sacru, de fiecare data cand inflorea simteam cam ce simteau oamenii din alte timpuri si culturi care venerau copacii, bineneteles, ,,boala” mea era profunda caci cel mai mult si mai mult imi iubeam ciresul.dar acum in Echimonia nu cresc copaci si mai ales e prea frig pentru ciresi si iasomie.
sa revenim…
jasmine tea…aproape ca nu am vrut sa mai beau..caci cum era sa sorb ceva atat de frumos si delicat…
camera (iglu-ul) se umpluse de mireasma si am uitat de frig si de tot, m-am maimutarit in jurul paharului vreo 30 d eminute, i-am facut poze, am vorbit cu floarea aia nascuta din pantecele bulbului negricios si apoi simtind ca a venit momentul prielnic am baut tacuta licoarea. aroma e perfecta, gustul sublim… si am fost fericita, mi-a indulcit o luna de vesti triste si frig.
well , cam asta e povestea ceaiului de iasomie infloritor,
mican nu va rezista frigului, e aproape uscata de frig.
mama mea a gasit un sticlete pe balcon, va avea grija de el, nu-l mai lasa afara si e foarte fericita, si-a gasit un nou prieten. are pene verzi pe spate si mananca malai.
fratele meu ii zice sa ii dea drumul pentru ca pasarile trebuie sa zboare si ca daca vrea sa isi ia un caine in schimb dar ea nu vrea, zice ca o sa fie mancat de o pisica, e mai bine cu ea.
mi-e dor de voi.
pup
zun zun naive eschimoe
(in)sanity wears red dar eu m-am imbracat intr-o rochie verde smarald si am pasit usor printre frunze, cu frica..sa nu le trezesc din contemplarea proprie…… ssssst! culorile …i felt love for everything.
lucurile ingrozitoare ni se intampla pentru a ne convinge de existenta lui Dumnezeu si nu contrariul.
and now i will continue my walk…
This is where your sanity gives in
And love begins.
Never lose your grip,
Don’t trip, don’t fall,
You’ll lose it all.
The sweetest way to die
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
When your blood runs dry
You’re paralyzed.
It will eat your mind.
Did you hold it back?
It comes to you in slow attacks;
It’s the meanest fire.
poze: zun zun
(ptr pui crina: te-as fotografia asa cum as fotografia o frunza rosie does this work for y? )
Prendre l’air, parler à quelqu’un,
Avoir l’air d’aller plutôt bien,
Déjeuner, y penser au moins,
Tenir, tenir, tenir debout et demain,
viaţa este un miracol.
oricât de insuportabile, mizere, de nedepăşit…de lipsite de sens, de repetitive, de înnebunitoare, de sufocante, de angoasante…de imposibile par unele perioade din viaţă, când toate astea trec şi apa nu mai este învolburată…şi mâlul se depune pe fund nu îţi rămâne decât să zâmbeşti recunoscător pentru ce ai trăit.
Décoller de mon traversin,
Faire une liste de trucs qui vont bien,
M’y tenir, essayer au moins,
Tenir, tenir, tenir debout et demain,
frumuseţea vieţii nu stă în momentele ei pe care le percepem…fericite! frumuseţea vieţii stă în magnificul şi sfâşietorul contrast între lumina şi întunericul între care pendulăm pe parcursul ei.
Prendre un thé, et puis prendre un bain,
Me coiffer, essayer au moins,
Balancer tout ces vieux machins,
Tenir, tenir, tenir debout et demain.
absolut toate lucrurile pe trăim au rostul lor. şi ne putem da seama de asta în timp…dc suntem puţin atenţi.
Plus de chocs, et plus de prières,
Moins de clopes, plus de somnifères,
Refaire la chose que je préfère,
Tenir, tenir, tenir debout et demain,
viaţa pâlpâie, tresare, se zbate, răbufneşte…în tine…în tine duci totul şi acolo ai totul aşternut! şi prin ochii tăi se revarsă în lume. şi din ochii tăi, întrepătrunşi cu ai mei, întrepătruşi cu ai tăi, întrepătrunşi cu ai voştrii şi ai lor creeăm lumea!
le monde est le reve de l’ame. (mircea eliade)
Appeler quelqu’un qui m’aime bien,
L’étonner, changer de refrain,
L’inviter, manger plus ou moins,
Tenir, tenir, tenir debout et demain,
şi toate clipele, adunate, înşirate, compun minunea vieţilor noastre…fiecare cu sunetul şi aroma ei. dacă am rupe una…toate celelalte s-ar prăbuşi cu zgomot pe podeaua de lemn…şi nu ar mai compune melodia vieţii noastre!
Mettre une robe, saluer le voisin,
Essayer de plaire à quelqu’un,
M’amuser de tout et de rien,
Tenir, tenir, tenir debout et demain.
trăiţi tot! din plin. până la refuz! LA VITA E BELLA şi merită trăită aşa cum este ea!
c.
ma simt ca o frunza vestejita, fara vlaga, as cadea dintr-un copac ..pacat ca nu sunt copaci in jur iar parcul e la o viata distanta. asa ca stau lipita de un perete, zid. e rece si astept sa crape..de ziua.caci da, aici e deja intuneric, nu stiu cum am gasit partea mai intunecata a zidului.
my little mind is full of shadows. si face scenarii. pe care nu le scriu niciodata, de lene. ce pacat, as fi putut fi grozava. as fi putut avea toti pantofii din lume cei mai frumosi si cei mai colorati, as fi calatorit pe un balaur albastru prin tot universul si as fi oprit la vreo benzinarie sa beau vin si sa imi cumpar portocale. hrana balaurilor.
all we cand do now is enjoy the ride. (multumesc mult f. pentru melodia asta care cum ar zice bunica ma unge pe suflet)
zun zun
poza: zun zun
|
grainesdetoiles
